Conjugarea timpului la prezent

  Negrăbit este timpul în tic-tac-ul său. Măsurat, egal, uniform își trece vremea peste tot ce este viu. Nu grăbește soarele spre apus pentru a-i face un favor nopții și a-i îngădui mai multe ore de întuneric; nu suflă frunzele din coafura pădurilor mai lent pentru a amâna inevitabilul îngheț. Nu bate la ușa nimănui pentru a-i aduce vești din viitor - fiecare și-l află...

Terapie prin citit

    M-am tot gândit la un final rotund pentru ralucamarchis.ro, să îl știu compact și bine închegat, precum o carte adevărată. De aceea sunt entuziasmată să îl pot lăsa aici, sub forma unui eBook. Posibilitatea că ar putea ajunge pe laptopul, tableta sau telefonul oricui, intenționat sau din pură întâmplare, că ar putea fi citit pe plajă, pe o bancă în parc, în...

Scriu pentru că nu am încotro

  Sunt cinci ani și un strop de când am abordat scrisul ca pe o terapie și de când torn amestecuri eterogene de cuvinte prin pâlnia acestui site, ca apoi să le las să se scurgă în propriul ritm spre ochi virtuali. Am cernut viața prin sita verbelor și cu ce a supraviețuit am ridicat, în straturi de proză, un spațiu primitor, în care toate schimbările să îmi pară...

Efortul de a nu trăi în prezent

    Vi se întâmplă des să trăiţi în prezent? Mie mi se întâmpla rar, acum tot mai adesea şi vă spun cu bucurie că am descoperit, pe pielea mea, cât este de fascinant. Gândul meu nu e obişnuit să stea pe loc, să se agaţe de ceea ce văd ochii şi chiar dacă o face, de cele mai multe ori se conectează cu lucruri, locuri şi sentimente similare peste care dă aruncând...

Un chip. Mai multe feţe

    Un om cu şapte priviri într-un singur chip. O femeie cu şapte voci şi o singură gură. O oglindă în care se reflectă şapte capete, toate ale mele, suprapunându-se într-o armonie haotică. Şapte trăiri contradictorii îmi cotropesc sufletul, lăsând mereu în urmă un om nou, în continuă definire. S-a nimerit ca eu să identific şapte laturi ale personalităţii...

Cartea, un nod rutier descâlcit de scriitor

  În urmă cu mulți ani, mai mult de cincisprezece, când încă nici nu îndrăzneam să-mi imaginez că scrisul meu s-ar materializa vreodată într-o carte, inspirația pentru pagini adresate doar mie se năștea doar când zilele trăite meritau să fie păstrate în amintirea paginii. Însă deliciile unui text cu adevărat de impact pentru mine apăreau în urma pietrelor aruncate...

Tu pe ce drumuri rătăceşti? Unde vrei să ajungi?

  Drumuri. Iubesc drumurile. Dinspre şi către. Drumurile îmi amintesc de perioade din viaţă în care eram cineva, apoi altcineva, mereu eu călătoare. Îmi amintesc de confruntările mele cu viaţa şi de paşii cu care am măsurat durerea sau fericirea, adunându-i în hărţi ale vârstelor trăite. Drumuri către şcoală şi liceu, străbătute la pas, privindu-mi reflexia în...

Vacanța se servește pe o insulă grecească

  Zi luminoasă pe insula grecească, din zori în asfințit. Cât timp soarele și-a urmat eterna traiectorie, desenând cu aur un arc de cerc, orele mele pământești mi-au fost pline de culoare. Nuanțe de albastru nisipiu, azur, bleumarin, închideau cromatic bolta, unindu-se cu orizontul într-un contrast liniștitor. Verde copt și alb orbitor răcoreau tâmplele mării, făcându-mă...
Follow

Get every new post on this blog delivered to your Inbox.

Join other followers: