My name is Raluca, for a minute Marchis, but generally Barbu. I was born and raised in Pitesti, Romania. I studied and became a perfectly functioning and responsible adult in Cluj-Napoca. After having uprooted my whole life, I am currently living a second life in the United States of America.

I have been writing since my teen years when my hottest dream was to publish a book. Just one. I am still writing, twenty-five years and five published books later. I believe won't stop soon - that's as much as I learned about myself.

Writing is my way of showing my appreciation for life. It is how I say thank you, and how I let the universe know that I notice how surprisingly generous it has been with me. My prose is the map of my universe as I discover it every day, one experience at a time.

I wrote and published every time life taught me something major and each book is an expression of human development to which anyone can relate.

Mă numesc Raluca, uneori Marchiș, în general Barbu. Sunt născută și crescută în Pitești, cu studii și ani de experiență în câmpul muncii în Cluj-Napoca, cu prezentul mutat în Statele Unite ale Americii.

Scriu din adolescență, de când cea mai fierbinte dorință pe care o aveam și cel mai înalt țel era să public o carte. Doar o carte. Scriu și acum, douăzeci și cinci de ani și cinci cărți publicate mai târziu. Așa cum mă cunosc, nu mă voi opri curând. Scrisul este felul în care știu cel mai bine să îmi exprim uimirea și recunoștința față de această viață. Proza mea este harta universului meu, așa cum îl descopăr în fiecare zi, cu fiecare experiență.

Am scris și publicat de fiecare dată după ce viața m-a învățat ceva nou și fiecare carte în parte este o etapă a evoluției mele. Am scris pentru Acribia, revista Facultății de Biblioteconomie Cluj-Napoca, am colaborat cu revista online LaPunkt pe teme cinematografice, am publicat în Apostrof, revista Uniunii Scriitorilor.

Sunt om în toată puterea cuvântului viu și inevitabil trec prin viață luptându-mă cu focul, apa și pământul sau lăsându-mă în voia aerului. Uneori am iluzia că dețin controlul, alteori refuz să cred că știu ceva. Scrisul este ancora pe care am aruncat-o din loc în loc, având credința că scris fiind este adevărat și durabil. Până în prezent am aruncat 5 ancore, fiecare fixată în vârste diferite.

Textele de amploare se regăsesc aici: un volum de memorii (Oraşul din viaţa mea), un roman (Corporatistul), o carte de autoficţiune/parenting (Selfie în oglindă. Când femeia devine mamă.), o culegere de eseuri (Terapie prin scris), un jurnal de călătorie (Vacanță americană. 20.000 km în Vestul Sălbatic), a narrative travel book (American Vacation. 12,000 Miles Into the Wild West), Ce urmează să scriu va fi și pentru mine o surpriză, una în care mă voi abandona până la ultima pagină.